Vis in alb

Au trecut 2 zile de la ultimul post, sau cel putin asa ar fi trebuit sa treaca. Mi-a mai trecut si mie starea, am mai trecut prin niste chestii, locuri in care am iesit, persoane pe care le-am “vizitat”. Toate trec nimic nu e langa tine la nesfarsit, dar despre asta altadata…acum m-am hotarat sa continui munca inceputa acum cateva grupari de ore, in cate 24, asa. Adica sa readuc putin din trecut in prim plan, sa il impart si apoi sa il las sa isi continue drumul.

5 martie 2008, 4:39 PM…se apropia ziua mea

“mi-am visat azi-noapte visul

pe o coala,nu-ntelegeam scrisul.

veneau cuvinte imbracate-n porfir

marsaluind in muzica de mut clavir,

.

paginile dansau pe peretii casei,

tavanul s odihnea pe podeaua terasei,

cerneala visa in briza serii

…mirosul marii in arsita verii.

.

era centrat totul intr-o litera de foc

visand universul in miros de ceai

dormindu-si plansul pe un evantai

era cald acolo sus p bloc…

.

vantul de miaza-noapte isi anunta prezenta,

rasaritului i se declara dementa,

cartile ardeau in apa clocotita

…veniti…masa e servita!

.

m-am trezit azi-dimineata-nkis

usa geamul..totul deskis…

plecau triluri decorate viu

…pasind usor pana-n sicriu.”

O poezie mult mai complexa si mai ascunsa decat tot ceea ce scrisesem pana atunci, simbolurile se impletesc si alcatuiesc o armonie intepatoare, cel putin pentru mine. Cu toate inseamna ceva, e greu de inteles insa chiar asta este si scopul, sa te fascineze, sa iti patrunda in subconstient, iar de tot ce iti dai tu seama sa fie “are ceva…nu stiu ce…dar are ceva:-?…acel…<je ne sais quoi>”

Read Full Post »