Feeds:
Posts
Comments

Archive for September, 2010


Unii carcotasi ar putea spune poate ca Romania. Ne-am obisnuit ca tara noastra sa fie codasa in ceea ce priveste economia, infrastructura, politica, justitia etc. Pentru cei care se asteapta ca aici sa fie vorba de alta tara, diferita de a noastra se creeaza in mod evident o alta tabara.

Avem asadar dispunerea antagonica a taberei “carcotasilor” si a celei “cu speranta in minte”. De data aceasta, este tot randul carcotasilor sa ridice cununa cu lauri si sa o aseze legitim pe laturile fruntii. Da, dupa anumite, calcule, statistici, masuratori si alte instrumente uzitate, Romania este, ca si in cazul alte cazuri aducatoare de rusine, ultima in ceea ce priveste cresterea economica din Europa. Si de parca asta ar fi insuficient, aflam ca aceasta crestere este chiar una negativa, descrestere prin definitie.

Va las in continuare cu un articol foarte interesant al domnului Ilie Serbanescu, analist economic, aparut in Romania Libera pe 22 septembrie a.c., in care se vorbeste tocmai despre aceasta “intamplare”. Un scurt fragment:
În România, se află în criză modelul economic care s-a format în ultimii 20 de ani de trecere de la comunism spre capitalism şi care a luat locul modelului de economie de stat rigidă şi izolaţionistă. Este, din păcate, un model de eco­nomie organic nefuncţional şi pe care nici Dumnezeu din ceruri nu l-ar putea face să funcţio­ne­ze. Structural, se bazează dis­proporţionat de mult pe consum şi disproporţionat de puţin pe producţie. Industria şi agricultura – considerate în mod prostesc sechele ale fostului model comunist – au fost demolate. Iar în locul lor au fost puse bănci, supermarketuri şi companii de bodigarzi. Social, se bazează pe o sub­ocu­pare dramatică a forţei de mun­că, dar sistemul doreşte să promoveze o înaltă protecţie socială. Faţă de fostul model comunist, actualul model foloseşte de două ori mai puţină forţă de mun­­­că şi are, deci, de două ori mai puţini contribuenţi sociali. În schimb, vrea să ţină pasul cu protecţia socială din Uniunea Europeană.

Un asemenea sistem n-avea nevoie de criza financiară şi economică internaţională pentru a exploda. O va fi făcut oricum! Criza internaţională doar l-a ajutat să se evidenţieze aşa cum este sau, altfel spus, i-a dat jos vălul.

Ca domnul Serbanescu are dreptate, este indiscutabil, chiar daca este vorba de o singura fateta din miile sau milioanele existente, pentru ca daca am fi un popor simplu, am avea o viata simpla…si usoara, insa ce ne facem cand de multe ori ne trezim dupa ceva timp ca am vorbit, iar de facut am facut nimic. Ca ceva trebuie facut, dar facut de toata lumea. Si cum sa mobilizezi o populatie obisnuita cu aceasta protectie sociala inalta, tradusa pe alocuri in “de ce sa muncesc ca iau somaj, mai stau degeaba cateva luni si ma angajez dupa”, cum sa mobilizezi niste pensionari amagiti cu promisiuni de fiecare data inainte de alegeri, pentru a le lua si ultimul lucru din posesia lor…votul, pensionari care apoi s-au trezit “si batuti, umiliti…si cu banii luati”. Cum sa mobilizezi sau sa schimbi  o societate(generalizez putin, referindu-ma totusi la o majoritate) pasionata de incultura, manelarie, telenovele, bani (din filme evident, ca cei reali trebuiesc munciti, investiti, culesi…pe cand sa vezi un mafiot/proprietar/bancher/afacerist plin de bani intr-un film, iar apoi sa te visezi in locul lui noaptea e mult mai comod), gainarii si alte rude lingvistice. Cand combinatia, vrajeala, pacaleala sunt studiate mai ceva decat modelul macroeconomic, marketingul, managementul etc in facultati si universitati cum poti spera sa se ridice cineva, fie din popor ori din clasa politica (pentru ca daca ne uitam bine observam o separare a claselor asemanatoare fostului imperiu roman unde plebea era sursa de voturi…pentru cateva concesii), care sa faca altceva decat ce s-a facut pana acum?

Cand vin alegerile, eu unul, in loc sa am in minte, asa cum mi se pare normal, rationamentul de a alege pe cel mai bun sau cel mai util tarii, judetului, orasului, mie ca individ, ma gandesc mai degraba la “de ce sa ma duc la vot, pe cine sa votez ca sunt satul de toti” sau “ce sa fac, care este oare raul mai mic, cine ar face mai putin rau, cine ar fura mai putin dintre candidati” ori “cum sa iasa asta (cu motivele aferente), ma duc sa il votez pe celalalt”. Ce sa mai zic de comune, sate, unde am bunici, si aud cum candidatii pentru postul de primar ori consilier dau iama prin sate sa omeneasca pe unul altul si sa ii imbuneze, legal! bineinteles.Halal!

Romania, tara spagilor

Read Full Post »

Post de urgenta!


Ma scuzati ca intrerup seria posturilor serioase si cu capul pe umeri pentru ceva exagerat de comic.

Vizionare placuta! =))))

Read Full Post »


Un titlu deschis ce se poate referi bineinteles la foarte multe lucruri. Ar putea indica pe de-o parte dilema unora de a apela la o astfel de strategie sau de a lasa lucrurile in voia sortii insa mai degraba face referire la “strategia” pe care o adopta unii dintre micii sau marii comercianti, intre ghilimele deoarece pare a fi cu totul diferita abordarea fata de ceea ce propun manualele si teoreticienii.

Total de acord ca socoteala de acasa este oarecum diferita de cea din targ si ca sunt costuri relativ mari de suportat pentru a implementa o strategie, oricare ar fi ea. Insa ce ne facem cand ne lovim zilnic de comercianti frustrati, deranjati ca te uiti la marfa lor fara sa cumperi (desi de multe ori, chiar atitudinea lor te face sa te indepartezi, poate pentru totdeauna, cand simti injuraturi aruncate printre dinti pe la spatele tau). Transant? Absurd? Nicidecum.

Fara a fi facut un studiu in prealabil, si poate asta sa imi demonteze eseul (iar cei in masura sunt rugati sa aduca argumente, indiferent de ce punct al baricadei s-ar afla), tind sa afirm faptul ca o mare parte din societatea romaneasca, din zona comertului de orice tip, servicii, bunuri de larg consum etc, sufera de mandrie, egocentrism, ura irationala, pofta nestavilita de bani obtinuti usor si in detrimentul partenerului de afaceri. Si este un cerc vicios, cei in locuri “intalte” cer sau se misca doar la impulsul spagilor si favorurilor, cei mici, sau care intra in contact cu acestia sunt obligati sa plateasca pentru a exista in continuare, iar pentru a-si recupera cheltuielile impovareaza pe cei de sub ei, isi varsa supararile si frustrarile pe acestia. Pe de alta parte, pentru a se inchide cercul despre care vorbeam, cei din pozitiile inalte, ajung acolo tot prin dari, pe care evident trebuie sa le recupereze si…fac cum au facut si altii cu ei. O analiza scurta si poate laconica, insa ce rost are sa insistam pe un subiect poate arhicomentat si discutat, care ne-ar face poate sa ajungem in zona politica, si asa prea bagata in seama si ridicata la nivel de cultura, traditie, mostenire. Ca o precizare, sunt curios cu ce o sa ramanem din generatia aceasta, ce valori, ce personalitati, ce realizari individuale ori nationale? Poate este cineva in masura sa comenteze.

Comerciantii contemporani, si am sa discut aici despre cei din piete, centre comerciale de marime medie si poate chiar malluri.  O mare parte priveste persoane ce sunt angajatele unor societati comerciale, asa este, insa calitatea persoanelor aflate in spatele tejghelei, reflecta in mod direct politica firmei, mentalitatea celor care o conduc si felul in care privesc activitatea. Si asta deoarece chiar si acei oameni sunt angajati de catre conducator/i in urma unui interviu, sau fara interviu, fapt care indica interesul acordat calitatii resurselor umane. Cine se-aseamana se-aduna, spune un proverb romanesc plin de sens, lasat insa de izbeliste alaturi de multe alte proverbe, traditii si valori nationale (si cand zic natiune ma refer la istorie, cultura, popor, patriotism etc. valori ce sunt asociate deseori, astazi, in mod eronat cu comunismul de ocupatie al anilor de dinainte de revolutie). Desigur, amintindu-ne de cercul vicios de mai sus ne-am putea intreba ce alternative ar avea unii sau altii daca “toti” (si e mult spus toti) se gasesc in aceeasi oala. “Romania va creste prin responsabilitate” spunea o campanie de marketing social si este cat se poate de adevarat si de laudat initiativa acelor putini care vor sa sa ii ajute pe multi, sa ii ridice (calitativ vorbind), ajutandu-se astfel pe ei insusi.

Sunt oarecum deranjat de lipsa de bun simt a unora de la care urmaresc sa achizitionez ceva, sa sondez piata sau sa stabilesc o decizie de cumparare (asa cum se intampla in cazul produselor de folosinta indelungata, ce necesita un buget mai mare, o evaluare mai elaborata si consecinte de durata). Fiind vorba de o relatie bilaterala din care ambele parti urmeaza sa aiba beneficii, regulile nescrise sau chiar scrise ale negocierilor pun respectul reciproc intre conditiile obligatorii ale realizarii tranzactiei. Cum se poate astepta un “meltean”, popular vorbind, ca un client, fie el si potential, sa achizitioneze chiar si un capat de ata de la el daca are o purtare nepotrivita si lipsita de chef. Culmea e ca tot cel dintai se supara ca “prostul pe sac”, scuzati expresia atunci cand pleci mai departe si cumperi de la cel de langa el sau de vis-a-vis. Paradoxal din punctul meu de vedere.

La fel se intampla de multe ori in servicii spre exemplu, cand doresti sa platesti abonamentul la ceva spre exemplu, iar casierul/casierita are o purtare demna de mahala. Uneori isi au motivele, dupa multi clienti needucati ajungi sa te enervezi si sa iti piara cheful, iar nervii ti versi tocmai pe cei care urmeaza si care sunt luati cu totul prin surprindere, fara sa aiba vreun fel de vina.

De vina si cel din fata si cel din spate. Sunt pusi in aceeasi oala cu totii, cei putini din cauza celor multi (si ma refer la prestator de servicii ori comerciant). Sufera si cei care mai au un dram de respect pentru cei din jur (si ma refer la cel ce ajunge dupa un “enervant”).

Din punctul meu de vedere, este bine sa ne gandim la situatia actuala si cum am vrea sa fie ea de fapt.

Exista vreo iesire?

Read Full Post »


Hmm, a trecut ceva timp de cand am scris ultima oara, contrar a ceea ce intentionam, numai ca, ce pot sa spun, a fost o perioada, extrem de aglomerata si placuta de asemenea. Si pentru ca vorbeam de Rock On si ce am mai facut pe acolo, se pare ca ultima activitate povestita a fost Callatis 2009. Cam departe! Asa ca o sa trec in revista pe scurt evenimentele ce au urmat: am avut parte de un placut loc 4 la 202 dance battle (pe merit, din pacate!) prin septembrie, apoi de un eveniment WorldClass la care am evoluat alaturi de noua formula (pentru ca vechea s-a destramat,a 3a,  a 4a sau a 5a oara cand se intampla asta (ar trebui sa dea de gandit asa e?), pe 1 octombrie parca, apoi ne-am pregatit intens pentru YouL!ve StreetDance Battle, unde am luat un meritoriu loc 2 (pe nedrept de data aceasta, de vreme ce juriul, adica 2 baieti din jabbawockeez si un tip din franta ne-au dat locul 1, iar organizatorii au facut ce-au vrut ei, trecand peste capul juriului), am fost si la Danutz SRL unde ne-am dat in stamba alaturi de Pepe. In aceeasi perioada au fost evenimentele de la Body Art Welness Club din cadrul Rin Grand Hotel (Rin Halloween, Show caritabil Brasov, Petrecerea angajatilor de Craciun, Ziua Domnului Ionut Negoita), echipa pe care doresc sa o salut pe aceasta cale, au fost extrem de profesionisti si au avut intotdeauna in vedere satisfactia tuturor, fie ca e vorba de angajati, clienti sau colaboratori. S-a incheiat astfel anul 2009, aparent fructuos, si doar aparent, lasand loc unui 2010 plin de promisiuni si sperante (ca de obicei), din care doar cateva s-au materializat. Am evoluat la City Mall Dance Battle, locul 2, dupa un battle de zile mari in finala cu Stance Galati, de zile mari pentru ei :)), ne-am pregatit pentru Hip Hop International unde n-am ajuns din cauza taxelor mari si lipsei sponsorilor, am participat in schimb la ESDU, concurs international de dans (aerobic, balet, hip hop etc.), unde am luat locul 2, tot in favoarea Stance, si apropo la categoria Hip Hop Crew au fost doar 2 trupe, noi si ei :)). Am obtinut prin acest loc, calificarea la finala din Croatia la care iarasi, n-am ajuns, din lipsa fondurilor si a sponsorilor (am obtinut totusi o sponsorizare de 500 euro, din partea Rin Grand Hotel, din cate am inteles, insa ne mai trebuiau inca 1500), plus ca liderul trupei a fost plecat in vacanta in strainatate in acea perioada, asa ca a picat din aproape…start. Am mai fost la Bingo Metropolis si cam astea sunt evenimentele de pana in iunie, daca imi mai aduc aminte de vreunul revin cu o adaugire.

A venit apoi luna iunie, in care am decis sa inchei o colaborare de 1 an si jumatate cu trupa Rock On si fondatorul ei si-al trupei Simplu, Taz. Lucrurile au fost departe de a fi bruste si au venit pe fondul unui stres accentuat, control excesiv al vietii personale, lipsa de timp liber, si lipsa consistentei timpului investit in raport cu beneficiile obtinute. La asta s-au adaugat examenul de licenta si cel de master, care din cauza timpului ramas liber dupa “vacanta” de la trupa de street, au fost niste veritabile reusite. Ei au ramas cu bine, putin afectati de ruptura, tocmai pentru ca au fost atat de dese, deja e ceva obisnuit :)), au prins un contract la WaterPark de animatie si dans, au dansat la premiera Step Up 3D, deci lucrurile incep sa mearga…in sfarsit.

Departe de mine orice urma de regret sau parere de rau, sunt multumit si fericit atat cu parcursul pana la intrarea in trupa, activitatea in aceasta cat si cu despartirea de acest “brand”. A fost o perioada extrem de frumoasa, in care ne-am distrat extrem de tare, noi, componentii, prin diverse si felurite locuri, am invatat bazele streetdanceului, fapt pentru care sunt recunoscator, si am facut lectia de istorie, la care totusi mai este de lucru, prea multe confuzii si pareri antagonice.

Blogul a ramas si bineinteles ca ramane in continuare, chiar daca intentiona sa fie in parte blog al trupei, fiindca trupa a plecat, aceasta parte va trebui sa cada si va fi inlocuita cu altceva. In lumea asta raman si-am sa raman, sfarsitul perioadei de hip hop este inca departe, asa ca este posibil sa mai relatez din cand in cand, diverse evenimente ori fapte, poate chiar si dezvaluiri in premiera.

Pe de alta parte, noua orientare ce o am in gand pentru blog este una de travel si business, adica o sectiune de travel cu diversele locuri prin care ajung alcatuita din review-uri, lucruri interesante si sugestii, alaturi de una de business, nume ce vorbeste de la sine, si care va trata atat concepte si situatii de baza, cat si lucruri mai complicate.

Read Full Post »