“202″ Dance Battle

Felicitari Rock On, locul I

http://www.libertatea.ro/stire/show-total-la-202-dance-battle-238108.html

We gonna rock it! No…actually…we’re rockin’ it now!

Dupa lungi perioade de asteptare, in care nerabdarea a fost, evident, cuvantul de ordine, iata ca in sfarsit a aparut si evolutia noastra de la Finala Nationala a Cupei Liceelor la StreetDance 2009.

Have fun cu sepcile aurii! (Rock On)

Sursa: Realitatea TV

Tazz, component al trupei Simplu şi unul dintre membri speciali ai juriului de la Street Dance a electrizat atmosfera cu mişcările sale de break-dance, dar adevărata valoare a talentului său a fost pusă în evidenţă de elevii de la şcoala sa de dans, care s-au mişcat frenetic pe scenă, fără oprire, timp de 9 minute.

“Este  într-adevăr un timp record, dacă ne gândim la faptul că majoritatea trupelor de sincron au un număr de maxim 5 minute, dar cum dansul presupune şi disciplină, elevii mei au înţeles că e important ca odată ce păşeşti pe drumul ăsta, trebuie să renunţe la ţigări, alcool şi alte excese alimentare”, ne-a mărturisit Tazz

Nu Da Click! Interviu Taz, Cupa liceelor la Streetdance 2009, Finala Nationala

Ziduri crenelate

Peste ziduri de beton,

fibre negre de carbon,

Creioneaza realitatea,

iar apoi se-asterne noaptea,

Liniste e pretutindeni,

peste aste vaste-ntinderi,

Tacere si vechi dprinderi,

numai vulpi si iepuri sprinteni,

Fara iz de libertate,

totul se transpune-n soapte,

———————————

Printre ziduri de beton,

Ingropati toti in carbon.

Brat de ceara

Si cand toate deopotriva

Zburda-n aceeasi deriva,

Toti colosii de titan

Din Tartar intr-un pian,

Ancorat si trist vesteste

Lumea raul contopeste,

Colorata intr-o vaza

Merge spre ultima faza.

Si cand toate sunt asa…

Unde-i oare lumea ta?

nosce te ipsum

Vom vorbi despre-aparente.

Vom vorbi despre esente.

Vom vorbi despre vise.

Chiar si despre cele scrise.

Vom vorbi despre defecte.

Multe, vesele, cochete.

Vorm vorbi despre lumina.

———————————–

Despre cea de-acum straina.

Vom citi totu-n ibric.

Vom vorbi despre….nimic

N-avem timp,intarziem sau Cum sa umpl”ii” o sticla cu apa

Duminica.Punct.Trezit.Punct.Spalat.Punct.Mancat.Punct.Pierdut timp.Punct.Plecat de acasa.Punct.Drum.Punct.Punctualiate.Punct.Zdreanta care cand eu ajungeam zicea ca pleaca de acasa:)).Punct.

Nimic interesant pana aici,toate bune si frumoase,un fel de rutina mai speciala.Acum reiau firul lasat inainte de ultimul “Punct.” sa linistesc putin apele. Se facea ca maine e ziua mea, si se mai facea ca azi de la doua aveam antrenament cu trupa,si se mai facea ca m-am intalnit cu o mamba de om sa fac si eu niste “cumparaturici”(boala diminutivelor nebune =))) pentru copchii mei,bunataturi cu care sa isi desfete simturile ).Mda,sucuri,tarte,gauffre,bomboane…de-astea….mai putin servetele despre care am fost intrebat de cel putin…hmm…multe ori . Facem cumparaturile,terminam cu caterinca de la promotia la iaurturi,caci Doamne,mica e lumea, si mergem spre masina,cu gandul ca ajungem la timp la sala,era 1:43 ,iar 17 minute sunt arhisuficiente sa parcurgem,cu autovehiculul propriu si personal al zdrentei de om, un drum de la tineretului pana la Palatul Copiilor. Numai ca neprevazutul a aparut,”nu-i asa”,ca din senin si ne-a luat prin surprindere(licenta poetica,nu pleonasm).Se facea ca uitasem de florile Biancai,iar asa ceva nu se cuvenea, asa ca dai inainte,cu tupeu bineinteles, si duce-te la Timpuri noi pentru un ceva blond si frumos(aka floare,nu stiu cum o cheama).Ajungem la sala,in sala,cu o intarziere de cateva minute,pipalii o dadeau cu “La multi ani!”-ul,eu cu multumestii si Betty(cea tare) cu “e ziua ta ma?!nu stiam…de ce nu ne-ai spus si noua,iti luam si noi un cadou!”.S-au impartit cele trebuincioase,dupa placul fiecaruia,mai putin servetelele care….repet…lipseau cu desavarsire )-alex e de vina,sa se stie . Ma cheama deea, la un moment dat,sa imi spuna ceva:”te-am chemat,ca stii…vreau sa iti dau ceva-pai,da-mi -da,stii,ti-am zis ca nu prea am avut bani si ti-am luat ceva asa,simbolic-stai ma linistita,nu conteaza pentru mine ce e,conteaza ca e”.Si era.Erau adica,niste ochelari de scafandru,foarte tari sincer sa fiu ).”Ok,si simbolistica? Care e?-pai,ziceai tu ca vrei sa faci scufundari si asta e primul pas”.Ce-i drept spusesem asta candva,si chiar imi doresc.Apoi am intrat in priza si am lucrat la ce aveam de lucrat. Pe uscat.Mai apoi…prima dubla…praf (de mine zic)…m-am incurcat de cateva ori,la lucruri chiar banale,repetate si rasrepetate,de emotii cred ca,nu stiu unde mi-era capul.Dubla doi…mult mai bine,nu m-am mai incurcat si mi-am pus ordine in…dezordine.Se termina el antrenamentul cu trupa si ma ia alex sa umplem o sticla cu apa,nimic neobisnuit in asta. Mergem, umplem,radem,bem,radem,bem,radem umplem,radem,radem ).Nimic neobisnuit nici in asta.Apare Alin,nu stiu ce vroia,ca de baut n-a baut nimic,toaleta niciatat,a venit si el…asa,ca fluturasii ).  Am uitat sa zic,ca in drum spre baie,am gasit o lalea pe balustrada,pe care intentionam sa o dam fetelor =)).Detaliu important.Asadar,ne-am intors spre sala,intram si imaginati-va: de dupa un perete sa apara o tona de nebuni,in fata taz si bia,langa mine alex,eu…cu laleaua in mana…ei…cantand din toti plamanii la multi ani si toate cele. Gasca de descreierati,m-au lucrat bine de tot,chiar nu ma asteptam,o surpriza cu adevarat placuta si o surpriza cu adevarat surpriza,sa se stie ). Acum a aparut si cadoul adevarat,pe care nu l-am vrut pana ce nu am multumit fiecaruia in parte,si pe care oricum nu o sa vi-l spun decat daca unul dintre ei face vreo cerere expresa.

Abia apoi mi s-au parut mie ciudate anumite chestii,insa pe moment n-am banuit nici cel mai mic nimic.Alex foarte calm,chiar daca intarziam,cateva minute acolo,si asa cu un aer care imi dadea de gandit,ceva nu era in regula,sa zic asa,da n-am luat seama,multi ani traiasca de la inceput,asa,mai mult de forma,fara prea multa amploare,ca o obligatie(comparat cu cel adevarat de mai tarziu),Betty(cea tare) cu intrebarea strategica “de ce nu am zis ca e ziua mea?!”,deea cu cadoul ei simbolic,cu accentul pe “cadou din partea ei”,raspunsul la intrebarea de ieri “de ce ai venit la ora asta?”…”ca am avut treaba”:))…violent asa,alin la baie,care venise sa vada ce facem si de ce nu mai venim odata…Aaaa,si sa nu mai zic ca tocmai am primit un mesaj,sa scotocesc bine prin ghiozdan unde am mai gasit o surpriza ).

Uite asa m-am ales cu niste bucurii,cadouri si o felicitare de “HEPI BARZDEI” semnata: pisi,alex zdreanta,sneic,piranda, betty(cea tare),gaby,ice,sageata “spre gaby”,nepotu,tzantosh aka wirez jkhfkjshfsdfnsdjfndsj,deny,taz si bia.

Frumoasa zi!Ziua…MEA!Punct.

Tempus edax, homo edacior (I)

Je comence mon post avec…rien!

Timpul trece si isi asterne obosit armele in fiecare seara pe aripile unei rafale de vant ce urmeaza a parcurge inconjurul globului si-al universului. Este un singuratic, toti il iubesc, toti il blameaza. Nu are mama, nu are tata, nu are frati, surori. Are doar subordonati, este marele arhitect si micul comandant de divizie. Taie, spanzura, amageste,fericeste. Duce un razboi impotriva…impotriva cui? Poate de-am stii, n-am mai fi astazi aici ci intr-o alta galaxie, intr-un alt univers, intr-o alta forma. Si ca veni vorba de forme…ce forma are timpul? -si nu ma refer la forma din fizica cuantica sau din diversele interpretari matematice…stiinte reci, “exacte” cica, stiinte care insa ne vor duce, mai devreme sau mai tarziu intr-un dead end…dangerously dead end…de unde intoarcerea nici ca va mai fi posibila oricat de tare ne-am dori-….deci…ce forma are timpul? cum a aparut? exista oare cu adevarat, sau este doar o variabila teoretica ce contorizeaza ridurile de pe fata, cicatricile de pe genunchi,oboseala muschilor?…

Timpul…timpul le rezolva pe toate…in atelierul lui de marmura bate neincetat cu ciocanele sale argintate si sufla vartos in foalele ce stau la baza cuptorului acestui mare arhitect. El leaga, el dezleaga. El rezolva. Oare face asta pentru ca vrea, pentru ca trebuie? Oare ii place ceea ce face?…Oare prin stangacia cu care le imparte pe toate tuturor, nu incearca oare sa ne dea un imbold, sa luam atitudine? Contrarul l-ar face “rau” prin definitie (unde prin rau se intelege ceva ce “nu iti convine” sau care s-a dovedit a fi contrar asteptarilor tale prin nemultumirea ce o atrage). Toti se plang, nimeni nu face nimic.

Timpul…timpul  le rezolva pe toate…timpul nu rezolva nimic, face doar ca opera mainii omului sa se scurga, sa se descompuna, catre infernuri arhitecturale, umane si stiintifice. Teorii devin depasite pentru ca timpul aduce altele mai noi, oameni mor, pentru ca timpul are grija de ei, cladiri se sfarma, sculpturi se prabusesc. Nimic nu dureaza. Animalele, natura, isi urmeaza cursul. Natura nu moare, sufera, cu fiecare colt ce ii este starpit de maini batatorite.

Timpul iubeste, timpul adora, timpul rasplateste, timpul e viu. Timpul e in mana noastra!

LA MUUUULTI AAAAAAAAAAAANI

Lucky no 1,000 \:D/. E ziua lu’ asta micu ma, s-a facut si el mare! Are acum la 2 luni sau cat a trecut, 1000 de vizitatori, in cap si in inima. La mai multe posturi, longevitate, trafic, de-astea, de-ale lui! =))

p.s. Read postul anterior!

Danke

pentru ca trebuie sau mai bine zis  “vreau” sa le multumesc celor care si-au amintit si mi-au zis la multi ani ieri, nu multi la numar ce-i drept, insa…hey…cand a contat cantitatea in astfel de cazuri?:D

-asta nu inseamna ca am ceva cu persoanele care au uitat sau pur si simplu nu stiau, sunt doar binedispus din cauza celor din cealalta categorie-

nu o sa ii insir pe cei ce mi-au urat diverse cu ocazia zilei de…ieri:)) tocmai de aceea i-as ruga pe ei, pe fiecare in parte, sa lase cate un comment aici (cu ce va taie capul:))),asa…ca amintire